sâmbătă, 12 ianuarie 2008

Iaca si Carina cu alta leapsa pe care mi-o azvarle peste gard: cum ii treaba cu misculatia asta pe nume bloggereala? Creeaza, nu creeaza dependenta? Ca o cititoare inraita ce sunt, musai sa recunosc: da, in cazul meu... s-a cam lipit viciul de mine. Totul a inceput prin toamna cand am inceput sa citesc blogurile fostelor colege de liceu si de atunci... sunt o cauza pierduta. Nu trece zi sa nu intru pe cel putin 7-8 bloguri. In perioada asta scurta am dat de oameni care scriu extraordinar si care ma fac sa ma simt mica si sa ma rusinez un pic pentru incercarile mele stangace.
Partea proasta e ca pierd foarte mult timp. Asta pentru ca, atunci cand mi-a placut un articol, in mod obligatoriu le citesc si pe urmatoarele. Nu de putine ori am stat ore intregi citind un blog de la primul articol pana la cel mai recent.
Acu' ma intreb: care o leacul pentru asemenea boala? Sa fie, oare, teancul de carti care se mareste vazand cu ochii si care asteapta sa fie "biruit"? Sau o plimbare in parc? Sau...? Bine, bine! o sa ma gandesc la toate astea, dar dupa ce mai dau o raita prin "blogosfera"!

8 comentarii:

Anonim spunea...

Ti-am zis de Google Reader. Ti-ar simplifica mult viata. ;)

Richard M. Ilie spunea...

Hei tu cauza pierduta sa stii ca incercarile tale stangace sunt mult peste mazgalelile mele de la inceputul facultatii. Si partea cu rasfoitul integral al unui blog e magulitoare pentru proprietar :D.
apropo, ma anunti si pe mine cand iesi la plimbare in parc...stii poate e o banca acolo...

Mihai Martin spunea...

Ummm...faina leapsa. Ai uitat sa o dai mai departe ;)

Nu ai pus deloc date despre tine la profil, insa poate vrei sa ramai un copil al atomului... Nu uita insa ca poate macar vreun mod in care poti fi contactata nu strica :)

Vreau sa secondez intreg commentul lui Richie. Mergand pana la banca aceea din parc... :). Adevarul e ca si eu m-am simtit foarte bine cand mi-a spus cineva ca a citit retroactiv tot ceea ce scrisesem.

Copilul Atomului spunea...

Paula: o lovitura de secure pe cablu' de Internet mi-ar simplifica viata si mai mult.

Rich: multamiesc. Da, e magulitor pt cineva sa stie ca i-ai "rasfoit" tot blogul, dar pentru cititoru ala cu ochi impaianjeniti si licheni pe mana si pe mouse... e cam trist. Cat despre plimbari... Acu mi s-a pus pata pe parcurile fara banci:)

yogi: lepsele ajung la mine cam tarziu, cand lumea deja si-o primit portia si si-a facut temele. Date despre mine nu am pus din... sa zicem comoditate. Si imi place sa fiu doar copilul atomului. Pot fi contactata la telefon, pe YM sau, cel mai simplu, aici:)

Ioan Usca spunea...

Am aflat prea târziua că ai blog, că-ţi trânteam şi eu o leapşă...

Copilul Atomului spunea...

Nu-i bai. Tranteli, azvarliri cu lepse se poarta tot timpul anului, asa ca o sa ma pregatesc sufleteste pentru ceea ce urmeaza:)

Carina spunea...

Asa Iulia...bravo! Parcuri fara banci vreau si eu! Paula nu vede altceva intr-un parc decat bancile. Se muta de pe-o nbanca pe alta :P

Anonim spunea...

Parcurile sunt atat pt plimbat cat si pt stat in ele. :P Mie imi place partea cu statul ca si asa umblu suficient pe strada. :)